1. Am putut remarca clienti care, la momentul zero al declararii starii de urgenta, aveau deja scenarii de Business Continuity Plan bine puse la punct si care au putut fi, in primele zile, ajustate la realitatile pandemiei si, ulterior, puse cu usurinta in practica.
Pentru acesti clienti, trecerea inspre munca la distanta a fost facila (acest tip de munca se practica, in multe cazuri, si anterior acestei perioade), iar pierderile datorate scadarii productivitatii muncii propriilor angajati au fost aproape zero.
Infrastructura IT si fluxurile din companie au fost gandite din start pentru o distributie geografica a resurselor implicate in procesul muncii, oamenii erau obsinuiti cu conceptul, aveau pregatite instrumente de munca de la distanta ca legaturi VPN, echipamente mobile (laptopuri, smartphone-uri, masini etc), aplicatii de montorizare a stadiului proiectelor si a fluxurilor interne, structuri de tip cloud pentru mediile de testare si productie. In cele mai multe din aceste cazuri, masurile fusesera dictate anterior de conformarea la anumite standarde adoptate si care prevedeau scenarii de Business Continuity Plan si Disaster Recovery.
2. De cealalta parte, au fost clienti mai putin pregatiti pentru realitatile din timpul pandemiei, dar care au inceput sa fie interesati de conceptul de munca de la distanta, de virtualizare si digitalizare, iar la momentul zero al declararii starii de urgenta au luat prompt decizia, cunoscand eforturile si testand anterior scenariile, de a implementa urgent facilitati de VPN certificate si securizate, aplicatii de mesagerie si conferinte de tipul Microsoft Teams, Zoom, 8x8 sau altele.
Acesti clienti, cu o "elasticitate" mare in zona deciziilor de adaptare a business-ului la conditiile actuale, au decis inchirierea de laptopuri, virtualizarea serverelor si migrarea lor inspre datacenter profesionale redundante, adoptarea unor instrumente de munca in echipa – project based, securizarea infrastructurilor si verificare politicilor de backup.
3. Al treilea tip de clienti sunt cei care, prin masuri interne, incearca sa faca fata crizei in conditii de munca normale, cu sedinte zilnice de monitorizare a starii de sanatate a angajatiilor si reducerea pe cat posibil a expunerii la alte riscuri – munca de la distanta cu orice furnizori si terti. Aceasta categorie de clienti nu a schimbat multe in infrastructura IT, dar s-a asigurat de redundanta externa a oricarui serviciu prestart intern sau extern – au aplicat masuri de backup to cloud, asistenta remote de la level 1 la level 3 in plus fata de cea avuta anterior din interior, securizarea suplimentara a infrastructurii etc.
4. In fine, mai sunt clienti care, prin natura si climatul in care isi desfasoara business-ul, au fost nevoiti sa isi reduca masiv activitatea, uneori pana la suspendarea totala.
Fiecarei tipologii de client am incercat, in mod personalizat, in functie de context si de situatia individuala, sa ii asiguram suportul tehnic necesar tipologiei de masuri pe care au adaoptat-o. Daca in cazul primului tip de clienti am dublat masurile de protectie prin asigurarea de conditii suplimentare de access in VPN (two factor authentication sau conditii de existenta windows updates si antivirus pe statii etc.), imbunatatirea scenariilor de backup prin extindere la backup to cloud, creionarea si testarea scenariilor de Disaster Recovery.
Pentru clientii cu tipologia 2 am asigurat virtualizarea gratuita a tuturor serverlor prezente in infrastructura si mutarea lor in datacenter-ul TAZ unde exista deja redundanta a tuturor serviciilor oferite, cat si planuri de backup zilnice bine puse la punct; am implementat legaturi de tip VPN in mediile protejate in care se afla serverele virtualizate.
Clientii care adoptat tipologia 3 au solicitat extinderea contractelor de asistenta IT de la distanta si audituri interne in ceea ce priveste politicile de backup si Securitate. Adoptarea unor unelte de conferinta gen Microsoft Teams au fost plusurile aduse in activitate de catre pandemie. Fiecare angajat a inceput sa descopere beneficiile unor astfel de aplicatii si faptul ca ele pot aduce economii insemnate in activitatea de acum, dar si ulterior.
Clientilor din tipologia 4 am incercat sa le reducem costurile si sa ne asiguram ca, la momentul cand vor reveni in activitate, vor dispune de o infrastructura functionala, servere updatate, statii curate atat hardware cat si software si, eventual, masuri si aplicatii noi pe care anteior, din cauza procesului de productie, nu a existat o "fereastra" de implementare.
Si noi, ca business, ne-am adaptat conditiilor actuale generate de astare de urgenta cu ajutorul aplicatiilor pe care deja le utilizam: aplicatii de suport securizat de la distanta (licentiate, certificate si auditate international), aplicatii de comunicare si conferinta (Microsoft Teams), laptop-uri echipate corespunzator, parc auto de interventii dotat cu echipamentele specifice + mult optimism si atitudine pozitiva.
Am lansat si un nou produs adaptat vremurilor actuale – un produs de suport de la distanta cu costuri reduse – insa pe aceasta tema vom reveni cu un articol mai amplu.
Digitalizarea devine un cuvant tot mai prezent in vietile noastre. In urma acestei crize, devine clar pentru toti ca digitalizarea nu este doar un trend, este o necesitate pe care nu o mai putem ignora in conditiile unei piete in continua dezvoltare.
Barajul costurilor nu mai exista, iar adresabilitatea a crescut exponential. Tehnologiile au devenit mai mult decat accesibile – instrumente profesionale de VPN sau conferinte costa acum de la 2-3 EURO/luna/utilizator. Asadar cand vom vorbi, de acum incolo, de strategii si directii de business, vom include obligatoriu digitalizarea.
