Directorul unei companii energetice din Marea Britanie, care a crezut că vorbeşte la telefon cu şeful lui, a trimis peste 240.000 de dolari într-un cont secret din Ungaria, în luna martie, potrivit firmei de asigurări franceze Euler Hermes, citată de publicaţia americană.
Firma de asigurări nu a făcut public numele companiei energetice.
Directorul companiei a declarat pentru The Post că solicitarea de a trimite bani în acel cont a fost "mai degrabă ciudată", dar vocea a fost reprodusă atât de bine, părând autentică, încât nu a avut altă opţiune decât să dea curs cerinţei.
Programele de sintetizare a vocii pot copia ritmul şi intonaţia din vocea unei persoane şi pot fi utilizate pentru a crea discursuri foarte convingătoare.
Acestea pot avea şi aspecte pozitive, de exemplu, să contribuie la "umanizarea" sistemelor de telefonie automate şi să ajute oamenii cu deficienţe de vorbire să se exprime.
Însă ele reprezintă o ameninţare din ce în ce mai mare pentru orice este bazat pe comunicarea tradiţională, de la tranzacţii la discuţii între iniţiatori de legi.
Împreună cu înregistrările video create cu ajutorul inteligenţei artificiale, ele sunt parte a unui fenomen alarmant, potrivit specialiştilor, cunoscut ca "deepfake", ce are un mare potenţial de a eroda încrederea în instituţiile publice.
Astfel de programe pot fi folosite în infracţiuni, aşa cum este cazul descris de The Washington Post.
"Infractorii vor folosi orice tip de unelte care să le permită să îşi atingă obiectivele cât mai ieftin posibil", a declarat Andrew Grotto, de la Centrul pentru Politici Cibernetice de la Universitatea Stanford şi fost director de securitate cibernetică la Casa Albă în timpul administraţiei lui Barack Obama.
"Această tehnologie ar fi sunat exotic în urmă cu zece ani, însă acum este accesibilă oricărui infractor care dispune de multă creativitate", a mai spus acesta.
Mai mulţi dezvoltatori încearcă în prezent să creeze sisteme care să detecteze astfel de produse audio şi video, dar tehnologia evoluează rapid.
